John Knox
“Ma tem mai mult de John Knox decat de o armata de 20,000 de soldati” spunea regina catolica Maria Stuart a Scotiei. John Knox este considerat ca fiind cel mai mare reformator din istoria Scotiei.
Dupa ce a terminat studiile la Universitatea din Glasgow a fost hirotonisit ca preot. El a devenit ucenic a lui George Wishart, un puternic propovaduitor al Reformei. In anul 1546, Wishart a fost condamnat pentru ideile lui si ars pe rug. Dupa moartea acestuia, Knox si alte cateva persoane au continuat sa predice Evanghelia si invataturile protestante. Pentru ca multi le erau inca impotriva, un grup rasculat l-a omorat pe unul din prietenii lui si i-a amenintat pe ceilalti cu moartea. Atunci Knox si alti protestanti s-au refugiat la un castel, insa dupa scurt timp grupul de catolici rasculati, ajutati de marina franceza a capturat castelul, iar Knox a fost luat prizonier, dus in Franta si pedepsit ca sclav la galere. Sclavii acestia erau pusi in lanturi si biciuiti ca sa vasleasca mai repede. Dupa doi ani, la interventia regelui Edward, Knox a fost eliberat, dar nu s-a intors in Scotia, unde era inca amenintat, ci a plecat in Anglia unde miscarea reformatoare era in plina inflorire. A urmat zece ani, departe de casa si de tara pentru care se ruga neincetat; timp in care a Dumnezeu l-a folosit in mai multe tari. Cinci ani a fost capelanul regelui, in Anglia, dupa moartea acestuia, a fost nevoit sa se refugieze in Germania si Elvetia unde a fost pastorul unor refugiati englezi si unde l-a cunoscut pe Calvin.
In anul 1559 s-a intors in Scotia si a ajutat la revolta protestanta impotriva reginei Maria. Predicile sale pline de elocventa, in care indemna oamenii la o pocainta sincera, au castigat mult popor de partea sa, pana acolo incat parlamentul Scotiei, care devenise in scurt timp majoritar protestant, a cerut ca pastorii bisericii protestante sa intocmeasca o marturisire de credinta. Knox a fost cel desemnat sa redacteze aceasta marurisire. Pe baza acesteia, in anul 1560, parlamentul a votat ca religia Scotiei sa nu mai fie cea catolica, ci cea protestanta.
John Kox a continuat sa predice Evanghelia, cu foarte mult curaj. Avea o privire patrunzatoare. Era foarte hotarat in actiunile sale si neinfricat in lupta pentru adevar. Dorea cu ardoare mantuirea Scotiei; nu se putea multumi vazandu-i pe compatriotii sai ca purtau doar numele de crestin, dar traiau in toate pacatele. Prigoana, greutatile, viata de sclav la galere, l-au invatat sa recurga la Dumnezeu in orice problema. Ii cerea zilnic lui Dumnezeu, mantuirea poporului sau. Sunt memorabile cuvintele rugaciunii lui Knox: “Doamne da-mi Scotia sau mor! Da-mi Scotia sau mor!” Petrecea mult timp ingenunchiat in gradina agonizand in rugaciune pentru mantuirea poporului sau. Nu-i pasa ca vorbeste inaintea oamenilor simplii, a nobilimii sau chiar a reginei. Intotdeauna vorbea cu pasiune si curaj, condamnand pacatul si indemnand oamenii la devotament si supunere fata de Dumnezeu.
Viata lui Knox a fost o permanenta lupta impotriva religiei formale si a tuturor relelor societatii, precum si o straduinta continua pentru aplicarea adevarurilor Evangheliei in viata Bisericii si in viata personala. A fost numit: “Campionul Reformei Scotiene!”
John Knox a murit in anul 1572. Inaintea mortii a zis: “Traiti in Christos! Traiti in Christos si atunci trupul nu are motive sa se teama de moarte” Pe mormantul lui Knox se afla sapate cuvintele: “Aici zace omul care niciodata nu s-a temut de o fata de lut!”
John Knox a riscat mult prin curajul cu care predica si condamna pacatul insa stia ca numai asa oamenii pe care-i iubea puteau deveni crestini mature, dedicati Singurului Rege, cum ii placea sa spuna.
Fie ca Dumnezeu sa ne ajute sa invatam astazi, din viata acestui mare om, din devotamentul sau fata de Christos si dedicarea sa pentru mantuirea poporului scotian.
Rev. Adrian Rusu