Jurnal de la Dineul cu Rugăciune al Parlamentului. Ediția XXX – de Nicolae Geantă

Marți 31 octombrie 2023. Ora 7,30. Intrarea S1 a Parlamentului României este luată cu asalt. Mașini din toate colțurile țării. Oameni veniți cu avioane. Dar și cu trenul. Sau chiar pe jos. Toate aleile sunt pline. Colorate. Cu flori. Cu mașini. Cu bărbați în costume. Fashion-ul la Parlament are culoare bleumarin. Unii sunt însoțiți de soții. Foarte puțini. Interesant este că grosul acestora nu-l constituie politicienii. Ci creștinii. Tradiționali, evanghelici. Strânși ca o mână la Dineul cu Rugăciune!

Cocoțat pe dealul Arsenalului, în centrul Bucureștiului, Palatul Parlamentului are o suprafață de 270 m pe 240 m (suprafața la sol e de 66.000 mp, iar a clădirii în total de 330.000 mp), 84 m înălțime, și coboară 92 m sub pământ. Arhitectura este realist socialistă. Are 9 niveluri la suprafață și alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a treia cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume! Uite că putem avea și recorduri pozitive.

După ce treci de Security la Camera Deputaților, urci scările imense de marmură (1 milion de metri cubi de marmură s-au folosit la clădire). În capătul scărilor intri într-un hol uriaș, unde te întâmpănă busturile lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu și AI Cuza. Nu e niciun transilvănean. Eu l-aș fi pus și pe Avram Iancu… Din hol intri direct, (sau din alt hol imens), în sala CA Roseti. Adică în Sala de Conferințe, în care ca arhitectură interioară se remarcă elementele stilului cubist, art-deco (scaune) în culori (în care predomină ocru-auriu), cu covoarele în semicerc, ca și băncile care circumscriu spațiul central. Întreaga încăpere este dominată de imensul candelabru central, cel mai important din întreaga clădire (5 tone).

La 8,30 în Sala Rosetti e forfăială. Parlamentari, președinți de culte, președinți de asociații religioase, lideri politici. Televiziuni. Numai creștine. Televiziunile laice NU au participat nici de data aceasta. Niciun picior de ziarist!!! Da, da, în Parlamentul României ori de câte ori este Dineu cu Rugăciune NU participă nici televiziunile de stat nici ziariști! Dar, în aceeași zi toți au făcut show de Halloween. La destrăbălare înainte, la rugăciune pas. Înapoi. A se traduce împotriva ei! Apoi vor stimabilii să schimbăm România! Mulțumim Domnului că au fost televiiunile noastre: Prodocens Media, Alfa și Omega TV, Cireșarii TV, Vocea Creștinilor…

La 9,15 minute deputatul Mircea Roșca a dat start evenimentului. Mircea Roșca este Președintele Grupului de Rugăciune din Parlamentul României. Este și prietenul meu. Și un creștin cu inimă mare! „Vă anunț că deschidem cea de-a XXX-a ediție a Dineului cu Rugăciune”, a declarat acesta precizând că prima întâlnire a fost inițiată de poetul Ioan Alexandru și pastorul Petru Dugulescu. După intonarea imului național al României (Marcel Pavel) și după speach-ul său carismatic, deputatul Roșca a invitat în scenă pe Nicolae Ciucă, ex-premier, actualmente președintele Senatului, despre care a spus că este primul politician care conduce Senatul României și care a promis că în incinta Parlamentului dâmbovițean se va amenaja o capelă de rugăciune. Printre altele domnul Ciucă a preciat că trebuie folosită regula empatiei: „o deschidere totală față de personalitatea și nevoile semenilor”, „relaționări sănătoase neafectate de o politețe artificială”, „sper ca parteneriatul dintre Grupul Parlamentar (de rugăciune, n.r.) și societatea civilă să se dezvolte cât mai mult. Spre încheiere a reamintit angajamentul său față de capelă și a declarat uimit: „E incredibil că până acum nu am avut un loc unde să ne rugăm!” În Parlament desigur. A urmat apoi vicepreședintele Camerei Deputaților care a avut o declarație siropoasă spre final: „Ne pretindem creștini, ne certăm, facem spectacol între noi parlamentarii, apoi încheiem cu ‚așa să ne ajute Dumnezeu’!” Și uite așa am înțeles de ce Parlamentul românesc nu dă roade… „Folosiți Doamne ajută fără să aveți un interes politic”, a sfârșit retorica domnul Victor Daniel Suciu. La pupitru au mai urcat Sergiu Nistor – consilier prezidențial și Ciprian Olinici, secretar de stat la Secretariatul pentru Culte – care a reprezentat pe domnul Marcel Ciolacu, premierul avâd ceva urgențe la Guvern. Întrebare (a mea, Nicolae Geantă):„Cum se rezolvă urgențele fără rugăciune?” Nu vă răspund… A urmat apoi un cor bărbătesc ortodox și preotul Stelian Buchiu care a adus mesajul din partea Patriarhului României.

După mesajele de mai sus, care au fost msi mult protocolare, a urcat la amvon părintele profesor Stelian Tofană. Înainte de start chiar am discutat câteva minute cu dânsul și am apreciat că avea Biblia pe pupitru. Profesorul Tofană – unul dintre cei mai buni vorbitori ai Bisericii Ortodoxe Române – a vorbit liber, degajat, ca un predicator călăuzit. Tema sa: „Ce naște rugăciunea?”, a fost un fel de prăjitură care alunecă până în măruntaie. „Dacă după un program ca acesta ne întoarcem cum am venit, nu am făcut mare lucru”, a început preotul de la Cluj. „e un program bifat undeva într-o ordine!” (Exact așa, mă gândeam eu în sală, fac oamenii de multe ori după ce pleacă de la Biserică). Răspunsul titluli predicii a fost descifrat în pasajul biblic despre Ana și Elcana. Ana, o femeie stearpă s-a rugat. Dumnezeu a ascultat rugăciunea cu lacrimi, a intervenit iar Ana a avut un fiu, pe Samuel. Iar Samuel a fost mare profet. Prin inițiativele sale a schimbat poporul! „Rugați-vă și Dumnezeu va naște oameni care vor schimba țara” ar fi concluzia părintelui Tofană. Adevărat. Și real. Încercați și varianta asta dragi români! Și nu numai…

După predica părintelui Tofană a urmat un mic recital al Alexandrei Crișan și Andrei Pavel, două din vocile de aur ale țării noastre. Ce bine stă în gura vedetelor versurile de adorare la adresa Domnului Dumnezeu! Trebuie să mai precizez că pe scenă a concertat și Maria Coman, o altă voce a creștinilor ortodocși și Grupul Psaltic Tronos.

Pe scenă au mai urcat senatorul Titus Corlățean – care a citat psalmul 121, precum și parlamentarii Adrian Cosma, Dumitru Flucuș și Ben Oni Ardelean. Ultimul a adus și un mesaj video din partea amiralului Margaret Groun Kirren – prima femeie capelan din Congresul American. Capelana dela Capitoliu a încheiat fantastic: „Dumnezeu există și descoperim asta când ne rugăm”. Totuși, trebuie să precizez: rugăciunile din Parlament au fost scurte și puține la număr. Se putea mai mult…

După discursul președintelui baptiștilor – Sorin Bădrăgan, care a mulțumit că Parlamentul României este un bastion al libertății – ideal: biserică liberă, stat liber. „Punem o vorbă bună pentru dumneavoastră, în rugăciune…” Și Bădrăgan s-a rugat pentru autorități chiar la tribună! Au urmat deputații Boris Volosatâi, Oana Lozneanu și senatorul Azamfirei Leonard, apoi Robert Sigartău – un deputat român devotat Evangheliei lui Hristos, care a avut un discurs despre moralitate. Acesta a spus de la tribună că „Occidentul și-a îndreptat valorile spre hedonism și a abandonat virtuțile, mai ales cele creștine! De fapt Occidentul a renunțat la sufletul său!” După Adrian Cioancă a urmat președintele Penticostalilor, pastorul Nelu Filip, care a îndemnat publicul să urmeze „Leadershipul lui Hristos”. „El nu și-a pus eticheta de Mesia. S-a numit simplu: Fiul Omului”, a mai declarat Filip, care a încheiat cu un citat din Tolstoi: „Toți se gândesc să se schimbe lumea, dar nimeni nu se gândește să se schimbe pe sine!” Monumentală declarație. Cine are urechi de auzit să audă!

A urmat Aurel Percă – mitropolit catolic al Bucureștiului, un speach (în engleză) a parlamentarului maghiar Mark Ersegi care reprezintă delegați Grupului de Rugăciune din Parlamentul Ungariei, un grupaj de muzică psaltică (Maria Coman și Grupul Tronos) încă un grup de 3 parlamentari români: Marius Damian, Andi Vîsaru, daniel Gheorghe. La urmă a fost invitat în scenă președintele Bisericii Creștine după Evanghelie, pastorul Cornel Haureș, care după ce a spus o pParlamentul merităovestire și câteva îndemnuri, a concluzionat: „Merită aici, în această sală, una din cele mai mari din lume, să locuiască Dumnezeu! În inimile celora care ar trebui să slujească pe Hristos, să ne slujească pe noi și să fie de folos societății în care ne-a așezat Dumnezeu”. La final Cornel Haureș a încheiat cu o rugăciune de binecuvântare.

După aproape trei ore și un sfert, evenimentul a fost încheiat cu un nou recital al artiștilor Marcel Pavel și Alexandra Crișan care au interpretat: „Ce minunat, ce glorios, ne-ncetat eu voi cânta!” Au ridicat sala în picioare. Care i-au acompaniat încântați.

După o fotografie de grup, evenimentul s-a încheiat cu un dineu. Iar după ora 13,30 cu vizitarea clădirii Parlamentului.

Nicolae Geantă,
martor ocular

Scroll to Top
Scroll to Top