De ce? De ce? De ce?

Abia ne naștem și mintea noastră devine răvășită de o sumedenie de întrebări. Ne trezim cu ele și plecăm la culcare fără a găsi răspuns. Interesant este că majoritatea întrebărilor încep cu: „DE CE?”

Am cunoscut un om cu numele JOB care a avut doi fii și care au fost martirizați. Acest era supranumit Billy Graham al Indiei. A călătorit în peste 96 de țări și a predicat Evanghelia la sute de mii de oameni. După martirizarea celor doi copii a scris o carte cu titlul “Why God, Why?” 

Iată una din întrebările ce ne frământă viață de fiecare zi. „De ce nu ne dă Dumnezeu binecuvântările odată pentru toată viață?” De ce a ales să ni le dea precum a făcut-o cu evreii, le dat mană în fiecare zi. Nu-i așa că aceasta este una din întrebările tale? Unii credem că odată ce ne-am pocăit nu vom mai duce lipsă de nimic. Am memorat bine versetul care spune: Preaiubiților Lui El le dă pâine ca în somn. (Psalmul 127:2) Ne frământă această problemă așa de mult încât nu mai putem dormi.

Am cunoscut un creștin care a încercat din răsputeri să se îmbogățească. După ani de zile de încercări prin diferite metode a ajuns să spună: „Am găsit soluția…” Bineînțeles că eram și eu curios să o aflu.. Răspunsul lui a fost: „Ultima șmecherie este tot munca…” Un alt frate spunea: „Vreau să-i mai dau o șansa lui Dumnezeu să mă îmbogățesc. Am să joc la loterie.” Și totuși nu acestea sunt modurile prin care Dumnezeu ne binecuvântează. 

Mi-a fost dat să aud că dorința neîmplinită a multor români este să ajungă în America că să vadă și să cunoască ceva despre organizația numită “WELFARE” , organizație la care te duci să te plângi cât de oropsit ești într-o țara atât de îmbelșugată și că în cele mai multe cazuri îți dă niște cecuri cu care să te aprovizionezi pentru o bună perioadă. Așa ceva să tot vezi și să nu crezi. Se pare că vrem să coborâm standardele lui Dumnezeu la ceea ce face această organizație. Vrem să-L înduplecam pe Dumnezeu să-și deschidă un office care să funcționeze după standardele acestei organizații. Cu toate insistențele noastre Dumnezeu nu lucrează așa.

Adevărul de netăgăduit este că totuși bunătățile Lui nu s-au sfârșit, hambarele lui încă mugesc de binecuvântări. Întrebarea mea și a ta este: De ce totuși El nu ni le dă după cum am vrea noi? Este El un tată zgârcit sau un Dumnezeu rău? Faptul că nu-l putem înduplecă pe Dumnezeu să aplice felul nostru de gândire am ales o altă cale. Am renunțat să mai întrebăm DE CE și am hotărât să muncim precum tractoarele sau combinele. Se pare că întrebarea această nu o au doar adulții, ci chiar și copiii. Un copil a întrebat odată pe profesorul lui de religie: „De ce nu le-a dat Dumnezeu evreilor din pustie mai multă mană odată? De ce a trebuit să le de-a zilnic doar cât aveau nevoie în fiecare zi.” Profesorul a răspuns: „O să-ți explic cu ajutorul unei pilde. A fost odată un rege care a avut un fiu. Regele îi dădea fiului în fiecare zi o anumită sumă de bani, o alocație care trebuia să-i ajungă timp de un an. Curând însă regele a ajuns să nu-și mai vadă fiul decât odată pe an când aceasta venea să-și ridice alocația. Astfel, regele s-a hotărât să-i dea fiului doar bani care să-i ajungă pentru o singură zi. În felul acesta regele a ajuns să nu mai ducă dorul copilului, ci putea să-l vadă zilnic. Înțelept tată! Dumnezeu a fost cu Israel și este și cu noi în viață de zi cu zi. Dacă ne-ar da totul dintr-odată, noi am fi tentați să-L căutăm pe Dumnezeu extrem de rar. Aproape că nu i-am duce dorul. Cu siguranță că ceva asemănător este și cu noi.

Prorocul Ieremia era omul care gândea nu numai cu mintea, ci și cu inima. El are răspuns la problema noastră, răspuns pe care merită să-l luăm în serios. Eu și tu putem să ne bazăm întru-totul pe cuvintele lui.

Iată ce mai gândesc în inima mea şi iată ce mă face să mai trag nădejde: bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare!


Plâng. lui Ieremia 3:21-23

Cu cât ne numărăm mai bine binecuvântările cu atât ducem mai puțin dorul după extravaganțele pe care nu ni le putem permite.

avatar

Rev. Ilie U. Tomuța

DIRECTOR GENESIS MISSION

Uțu Tomuța este căsătorit cu Mariana și au doi copii. Coordonează Misiunea Genesis și Revista Genesis. Scrie jurnalul online „Din viața de zi cu zi” în care publică săptămânal texte scurte pentru suflet și minte.

Scroll to Top