31622400 secunde ale anului 2018 – Ce am făcut cu ele?

De obicei oameni se scoală dimineața și se culcă seara. La mine este altfel: „Mă scol azi și mă culc mâine.” De ce? Nu am timp să fac tot ce-mi propun. Asta nu e ceva lăudabil, ci mai degrabă lipsă de organizare sau dorință de a face prea multe.

„Timpul mă face să prețuiesc veșnicia” spunea unul din bunii mei prieteni (Emil Creangă), omul care măsură totul cu privirea și cântărea totul cu inima. Am învățat de la el că totul trebuie privit prin prisma lui Dumnezeu și mai cu seamă „timpul” în care au loc o sumedenie de evenimente dorite sau unele nedorite, evenimente ce ne umplu viață de zi cu zi. Gândindu-mă la prietenia mea cu Emil Creangă, am rămas cu multe amintiri ale anilor de pe vremea comunistă. Petreceam timp pe ascuns pentru studierea Cuvântului lui Dumnezeu, rugăciune sau uneori chiar discuții legate de viața de fiecare zi trăită într-un sistem comunist. Ne gândeam cum ar fi oare ca întreaga noastră echipă de prieteni să dăm timpul peste cap emigrând în lumea „liberă” unde să luăm viața (timpul) de la început. După un „timp” destul de lung trăit în țara ta nu era ușor să te gândești cum ar fi să lași totul și să iei viața de la zero, să iei „timpul” de la început. Și totuși s-a întâmplat!

Eu am plecat în lumea largă, iar prietenul meu bun Emil a rămas pradă șacalilor din lumea comunistă. A rămas dincolo de gard continuând „timpul” în lumea comunistă. După plecarea mea din țară, l-au chemat „tovarășii” să-l întrebe: „Tovarășe Creangă, ce relații sunt între dumneavoastră și domnul Ilie Tomuța (eu nu mai eram tovarăș, eram numit domn pentru că eram de partea cealaltă a gardului). Răspunsul prietenului meu Emil a fost pe măsura întrebării puse: „Nici o legătură tovarăși. Eu doar îi spun domnului Tomuța ce se întâmplă la noi în România și el îmi spune ce se întâmplă în lumea capitalistă.” Sărmanul, s-a trezit cu un alt buboi în cap. L-am felicitat. Nu pentru buboi, ci pentru deșteptăciunea lui de filosof. I-am zis doar trei cuvinte: „Bravo ție Emil.”

Comuniști ne-au învățat că „timpul” trebuie omorât. Cu mintea mea de anticomunist nu puteam înțelege de ce trebuie să omorâm timpul care în sine este o mare valoare? Cu ce-i devină el să-l omorâm? Pentru ei, tot ce era de valoare trebuia făcut praf, trebuia omorât. Ei nu puteau crede că o să le vină și lor „timpul”. Ei nu credeau că omorând timpul puteau face greșeala fatală de a vătăma eternitatea.

Mi-a venit în minte un cuplu de pe vremea comunistă ce voiau să-și sărbătorească ziua căsătoriei. Soția a zis soțului: „Dragul meu, ce repede trece timpul. Parcă abia ne-am căsătorit. Ce-ai zice să facem sărbătoare și să chemăm rudele și prietenii și să avem un „timp” în care să ne veselim!” „Draga mea, dorința ta e nemaipomenită. Chiar că merităm să ne facem timp pentru o asemenea sărbătoare, dar de unde bani?” La care soția i-a zis: „Nu te îngrijora, o să tăiem porcul.” Soțul și mai speriat i-a zis: „Draga mea, cu ce-i devină porcul că noi ne-am căsătorit.” „Nici nu a fost la nunta noastră. Ce vina are el?” Așa era în comunism nu trebuia să ai vreo vină. Vina o născoceau ei.

Dumnezeu deschide pentru noi în fiecare zi un nou cont format din 86.400 de secunde, și acest cont se expiră la încheierea fiecărei zi. La sfârșitul fiecărei zi ceea ce ni s-a încredințat nu mai este al nostru, nu ne mai aparține. Rămâne să ne facem socotelile cum am folosit acel „timp”. E scopul lui Dumnezeu să ne învețe matematica Lui, cum să numărăm secundele, minutele, orele, zilele și astfel să dobândim o inimă înțeleaptă. El are întotdeauna „timp” pentru că îi aparține, nu stă de vorbă cu oamenii grăbiți! El vrea ca noi să învățam numărătoarea corectă în care este inclusă fiecare secundă fiecare minut. El vrea să învățam să ne numărăm bine zilele în așa fel încât să-L cuprindă pe El în prim plan al listei noastre, iar apoi să investim timp și în viețile altora care trec pe lângă noi fără să-i vedem, fără să le auzim gemetele, fără să le înțelegem suferința.

Apostolul Pavel spune Filipenilor să fie echilibrați chiar și în lucrurile legate de semeni. Fiecare să ne uităm ce nevoi au și alții. În Filipeni 2:4, expresia „nevoile altora” poate fi legată chiar de cei care nu sunt lângă noi, ci de unii care sunt destul de departe și indiferent cât de mulți ar fi ei.

  • Să investim timp în a-L face cunoscut pe Dumnezeu celor de lângă noi sau celor de departe,
  • să ne facem „timp” să le arătăm oamenilor pe Isus Hristos,
  • să ne facem „timp” smulgându-I din iad și pentru a le îndrepta privirile spre Cel ce le poate da viața veșnică,
  • să ne facem „timp” pentru cei lipsiți de pâinea cea de toate zilele de cei în suferință.

Asta vrea Dumnezeu de la noi. Numărătoarea lui Dumnezeu începe cu „unu”, cu un suflet (care este mai de preț decât tot cerul și pământul) și continuă cu: „… în oricât de mare număr îi va chema Dumnezeu”. Este sigur că vom da socoteală de fiecare secundă, de fiecare minut sau de felul în care am tratat oamenii, care sunt singurele valori eterne.

Timpul a fost, este și va rămâne al lui Dumnezeu. Nouă ni s-a dat să-l administrăm printr-o trăire zilnică cu Dumnezeu. Îl avem ca să-l investim în sufletele oamenilor.

Încheiem din nou un alt an. Ce fel de administratori am fost în anul 2018? Cum am administrat cele 3153600 de secunde ale anului 2018?

Ne vom grăbi și în anul 2019 ca și în 2018? Încotro mergem? 

Traian Dorz

Versurile lui Traian Dorz sunt o adevărată inspirație divină în a ne arata cum să folosim timpul. Vom învață oare?

În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ți timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!
Fă-ți timp să vezi durerea și lacrima arzând,
Fă-ți timp să poți, cu mila, să le alini, trecând.

Fă-ți timp pentru-adevăruri și adânciri în vis,
Fă-ți timp pentru cântare cu sufletul deschis,
Fă-ți timp să vezi pădurea, s-asculți lâng-un izvor,
Fă-ți timp s-auzi ce spune o floare, un cocor.

Fă-ți timp s-aștepți din urmă când mergi cu slăbănogi,
Fă-ți timp pe-un munte, seara, stând singur sâ te rogi,
Fă-ți timp să stai cu mama și tatăl tău bătrâni,
Fă-ți timp de-o vorbă bună și-o coajă pentru câini.

Fă-ți timp să stai aproape de cei iubiți, voios,
Fă-ți timp să fii și-al casei în slujba lui Cristos,
Fă-ți timp să guști frumsețea din tot ce e curat,
Fă-ți timp, căci ești de taine și lumi înconjurat.

Fă-ți timp de rugăciune, de post și meditări,
Fă-ți timp de cercetarea de frați și de-adunări,
Fă-ți timp și-adună-ți zilnic din toate câte-un pic,
Fă-ți timp, căci viața trece și când nu faci nimic.

Fă-ți timp lângă Cuvântul lui Dumnezeu să stai,
Fă-ți timp, căci toate-acestea au pentru tine-un grai,
Fă-ți timp s-asculți la toate, din toate să înveți,
Fă-ți timp să dai vieții și morții tale preț.

Fă-ți timp acum, că-n urmă zadarnic ai să plângi;

Comoara risipită a vieții n-o mai strângi.

avatar

Rev. Ilie U. Tomuța

DIRECTOR GENESIS MISSION

Uțu Tomuța este căsătorit cu Mariana și au doi copii. Coordonează Misiunea Genesis și Revista Genesis. Scrie jurnalul online „Din viața de zi cu zi” în care publică săptămânal texte scurte pentru suflet și minte.

Scroll to Top