Cred că fiecare dintre noi ne-am silit să ne facem cât de cât un bilanț al anului care a trecut. Poate unii suntem încă frământați de greșelile făcute sau poate de păcatele comise. Ne-a rămas o singură soluție. Să ne verificăm într-un mod foarte serios și să pornim în acest an cu mai multă responsabilitate privind viața de credință, viață trăită cu Dumnezeu.

Am scăpat de multă vreme de sub jugul comunist care era pus pe grumazul nostru. Credința e liberă și nu mai trebuie să jucăm două roluri. De ce oare am rămas încă robii unor date așa zise bisericești care au făcut din noi oameni confuzi? Diavolul a reușit să ne convingă că creștinismul real este o complexitate greu de înțeles și că avem șansa să trăim după principii care nu au nimic de a face cu Dumnezeu. Unii folosesc creștinismul ca pe un autobuz, stau în el doar atâta timp cât merge în direcția dorită de ei. Nu așa ne-a prezentat Isus adevăratul creștinism.

Unii folosesc creștinismul ca pe un autobuz, stau în el doar atâta timp cât merge în direcția dorită de ei.

Marele predicator Dwight L. Moody a spus:

„M-am rugat pentru credința adevărată, așteptând ca Dumnezeu să mă lovească cu ea ca și cu un trăsnet. Nu s-a întâmplat însă nimic… Am deschis atunci Biblia și am început să citesc cu regularitate. Am aflat că adevărata credință vine în urma auzirii și auzirea prin Cuvântul lui Dumnezeu. De când citesc Biblia, credința mea este într-o continuă creștere.”

Dwight L. Moody descrie trei feluri de credință în Isus Hristos:

• credința care se chinuiește, care se poate asemăna cu un om care se zbate în valurile furtunii;
• credința care se apucă, asemănătoare cu naufragiatul care, înotând, a ajuns să se apuce cu o mâna de marginea bărcii; și
• credință liniștită, care se aseamănă cu cel care s-a urcat deja în barcă, s-a odihnit puțin și acum este gata să dea o mâna de ajutor pentru salvarea altora.

Care dintre aceste trei tipuri de credință ne caracterizează pe noi cel mai bine?

Un vestitor al Evangheliei vorbea cu un om care a făcut din credința sa o profesie. Într-o împrejurare l-a întrebat dacă este membru activ în biserică? Omul a răspuns: „Nu, dar nici tălharul de pe cruce, care era pe moarte, nu a fost și totuși el a fost primit în cer.” Predicatorul l-a întrebat apoi dacă este botezat? Omul a răspuns: „Tălharul de pe cruce, care era pe moarte, nu a fost, și totuși a ajuns în rai. Predicatorul l-a întrebat atunci zicând: „Dacă nu ești membru activ, cum participi la Cina Domnului?” Nu particip, dar nici tălharul de pe cruce nu a participat și totuși Hristos l-a primit în cer.” Predicatorul i-a zis: „Dragul meu, singura diferența între tine și tâlhar este că el murea cu credința sa, pe când tu ești mort în credința ta!”

Întrebarea cea mai serioasă la acest început de an este: Ce fel de credință avem? Domnul Isus a spus că oamenii se vor uita la noi, la faptele noastre, și își vor da seama ce fel de creștini suntem. Vom fi cunoscuți după roade…

Faptele fără credință sunt tot la fel de moarte ca și credința fără fapte.

Faptele fără credință sunt tot la fel de moarte ca și credința fără fapte. Și fără fapte, credința nu numai că este moartă, dar mai miroase și urât!

Doamne ajută să putem fi creștini care să aducă pe câți mai mulți oameni la Hristos.

Rev. Ilie U. Tomuța