Ce o să facem cu Biblia în anul acesta?

Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea; căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune. (Iosua 1:8)

Cu siguranță că și în anul 2019 ne vom lovi de întrebări la care să găsim răspuns imediat sau poate că la unele nu vom găsi. Toate întrebările sunt importante, însă neînsemnate față de întrebarea: „Ce vom face cu Biblia anul acesta?”

Se spune că neamul nostru a fost creștin din todeauna, chiar dacă mulți nu aparțin nici unei biserici. Ne-am învățat să repetăm această minciună de câte ori ni se cere. În vremea comunistă când românii treceau granițele, la interviurile ce le aveau cu cei de la ambasada americană, li se puneau întrebări din Biblie pentru a dovedi că sunt creștini. Mare parte din răspunsuri se dovedeau a fi asemnatoare cu cele pe care urmează să vi le împărtășesc.

  • Cum a fost creiată prima femeie? Răspuns: „Dintr-un măr.”
  • Cine l-a botezat pe Isus Hristos? Răspuns: „Moise.”
  • Cine au fost Sodoma și Gomora? Răspuns: „Două amante.”
  • Cine a fost Izabela? Răspuns: „Era măgarul lui Ahab.”
  • Cine a scris Evangheliile? Răspuns: „Au fost scrise de Matei, Marcu, Luter și Ioan.”
  • Închei cu ce-a mai năstrușnică: „Ce a fost Golgota?” Răspuns: „Golgota a fost uriașul care a fost ucis de apostolul Pavel.”

Chiat dacă suntem în era tehnologiei și a informației, încă mai sunt creștini contrafăcuți. Pretindem că suntem creștini, dar fără să aparținem vreunei biserici sau fără să cunoaștem nimic despe Cartea lui Dumnezeu, Biblia. E posibil să o avem în casele noastre, dar nu știm unde am pus-o ultima oară când am făcut curățenie în casă.

O mamă a fost surprinsă să își găsească fetița răsfoind o Biblie și încercuind cu roșu în ea peste tot unde găsea scris DUMNEZEU. „De ce faci lucru acesta?”, a întrebat-o mama. Fac asta pentru că atunci când voi dori să-L caut pe Dumnezeu, să știu unde să-L găsesc.

Poate vei spune ca acel tânăr descurajat: „Nu are rost să citesc Biblia. Indiferent de cât citesc, uit foarte repede ce citesc.” Dragul meu, nu te descuraja, continuă să citești. Când torni apa într-un ciur, oricât de mult torni, nu reușești să aduni prea multă apa. Dar în final ai un ciur curăț. Tot așa citind Biblia, vei vedea că o să devii tot mai curat.

Probabil că ai fost otrăvit de spusele altora care niciodată nu au avut niciun respect pentru această carte. Poate crezi ceea ce spune omul pe care Biblia îl numește nebun: „Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu…“

Mari oameni ai culturii universale au vorbit despre Biblie

Dă-mi voie să-ți prezint câțiva oameni pe care ar trebuii să-i iei în serios, oameni care L-au descoperit cu adevărat pe Dumnezeu, oameni a căror viață a rămas marcată de Biblie până în clipa morții lor. Mărturiile lor ar trebui să fie un grai viu pentru viața ta de zi cu zi. Iată mărturiile lor despre Biblie:

GALILEO GALILEI, cunoscutul astronom, fizician și matematician, declară într-o scrisoare că: „Sfânta Scriptură nu poate niciodată să mintă sau să rătăcească. Adevărurile ei sunt absolute și neîndoielnice.”

ROBERT BOYLE, întemeietorul chimiei științifice, a lăsat aceste cuvinte prin testament: „Față de BIBLIE, toate cărtile omenești, chiar și cele mai bune, sunt numai ca plantele care primesc toată lumina și strălucirea lor numai de la soare.”

BLAISE PASCAL, vestitul matematician, fizician și filozof francez, scrie: „Scriptura are pasaje pentru a consola toate condițiile vieții.”

Sir Walter Scott, celebrul romancier englez, când era pe patul de moarte, a rugat pe ginerele său, Lockhart, să-i citească ceva din „carte”.

 – Din care carte?, a întrebat Lockhart, privind la cele 20.000 de volume, care acopereau pereții.

 – Nu există decît o singură carte: Biblia!, răspunse Scott.

LORDUL BYRON, ilustru poet englez a lăsat pe Biblia sa următoarea inscripție: „În această prea sfantă Carte se cuprinde taina tuturor tainelor. Fericiți sunt acei muritori cărora Dumnezeu le-a dat darul de a auzi, de a citi, de a rosti o rugăciune și de a primi cu umilintă cuvintele acestei Cărti. Fericiți cei care sunt în stare să deschidă poarta și să meargă cu hotărare pe Calea arătată de ea, iar cei care o citesc numai ca să se indoiască de spusele ei sau să le dispretuiască, aceia mai bine nu s-ar fi născut.”

IMMANUEL KANT, cel mai mare filozof german, scria lui Stilling, prietenul său, despre care a auzit că a început să citească Biblia: „Faci bine că îţi cauţi liniştea în Evanghelie, pentru că ea este un izvor nesecat al tuturor adevărurilor, cum nu se mai găseşte nicăieri”. „Dacă Evanghelia n-ar fi lăsat să ţîşnească de pe paginile ei învăţăturile morale, care să alcătuiască temelia neclintită a vieţii omenirii întregi, apoi filozofia nu le-ar fi elaborat nici pînă azi, în curăţia lor divină.” Iar la 72 de ani, Kant scria: „Biblia este cartea al cărei conţinut mărturiseşte el singur originea-i divină. Ea ne descoperă cât de mare este vina noastră, cât de adancă ne este căderea, dar şi cât de mare este dragostea lui Dumnezeu. Biblia este comoara mea cea mai de preţ, fără de care aş fi nenorocit…”

JOHN F. W. HERSCHEL, astronom și fizician englez spune: „Toate descoperirile omenești par a fi făcute numai cu scopul de a confirma cu o și mai mare putere adevărurile care vin de sus, și care sunt cuprinse în Sfintele Scripturi.”

GARIBALDI, marele patriot italian, în timp ce lupta pentru eliberarea Italiei, de sub puterea papală și a Austriei, scria lui Earl de Shaftesbury: „Cel mai bun din aliați, pe care ni-l puteți procura e Biblia, care ne va aduce realitatea eliberării.”

ROBERT D. WILSON, profesor, cunoscător a 26 de limbi. A studiat în America, apoi la Oxford în Anglia și la Berlin. El mărturiseste cum a ajuns la convingerea că „toate dezbaterile privitoare la textul Bibliei și la relatările istorisite din Biblie, ar trebui să fie așezate nu pe terenul miscător al părerilor personale și al impresiilor subiective, ci pe terenul solid al faptelor dovedite în mod obiectiv”.

W. F. ALBRIGHT, eminent arheolog contemporan, în cartea sa “Archeology and the religion of Israel” 1942, pag. 176 zice: „Nu mai există nicio îndoială că arheologia a confirmat istoricitatea substantială a istorisirilor Vechiului Testament.“

Jean Réville, într-un eseu publicat în “Revue des deux Mondes”, 1864, spune: „Într-o zi, la o întrunire, a fost pusă problema: ce carte ar fi mai bine să ia cu el în celulă un om care a fost condamnat pe viată, dacă i s-ar permite să ia o singură carte. La întrunire erau catolici, protestanți, filozofi și chiar materialiști. Toți au fost de acord că ar alege numai Biblia.”

Heinrich Heine, poet evreu, convertit la creștinism declară: „Luminarea mea o datorez pur și simplu unei cărti. Unei cărti? Da. Ba încă este o carte veche, simplă, modestă, ca și natură.. Pe drept se numește Sfânta Scriptură. Cine a pierdut pe Dumnezeul său, acela îl poate găsi din nou în această Carte și cel ce nu L-a cunoscut niciodată, acela găseste aici adierea Cuvântului dumnezeisc.”

J. W. GOETHE, mare poet, gânditor și om de stiintă german, unul din cei mai distinși oameni ai literaturii universale, a zis: „Biblia nu este o carte natională, ci cartea națiunilor. Ea este o carte ce va trăi veșnic, pentru că atât cât va fi lumea, nu se va găsi nimeni care să se ridice și să spună: «Eu o pricep în tot amănuntul şi în tot cuprinsul ei.» Eu personal iubesc şi preţuiesc Biblia, căci aproape numai ei îi datorez toată cultura mea morală.”

Dr. Nicolae Paulescu, 1869-1931, profesor, fiziolog român, a făcut cercetări importante asupra structurei splinei, asupra mecanismelor de producere a febrei, asupra fiziologiei normele și patologice, a pancreasului endocrin, care-l situează printre principalii precursori în descoperirea insulinei. El spune: „Evanghelia Domnului Isus Hristos e suprema treaptă a științei. Nu numai că cred în Dumnezeu, dar știu că este Dumnezeu.”

EDMOND BARKE, mare om de stat englez și orator fără pereche, a declarat: „Toată viață mea am citit Biblia, dimineață, la prânz și seara. Obiceiul acesta mi-a fost de mare folos.”

NAPOLEON BONAPARTE, Împăratul Franței, într-o zi la un banchet, a cerut Arhiepiscopului de Milano să-i dea cel mai scurt posibil argument în favoarea Bibliei și a religiei revelate. Acesta se mulțumi să arate în tăcere cu degetul pe Mareșalul Massena, care era evreu. Mai târziu Napoleon a devenit un sârguincios cititor al Bibliei.

WOODROW WILSON, fost președinte al S.U.A. la sfârșitul primului război mondial, a spus despre Biblie următoarele: „Datorită citirii regulate a Bibliei, am primit prin bunătatea lui Dumnezeu, ajutorul necesar care mi-a ingăduit să trec printr-o serie lungă de mari încercări, fără a slăbi în credință.”

W. GLADSTONE, om de stat englez, fost prim ministru în vreo patru rânduri, scrie următoarele în prefața unei ediții populare a Bibliei: „În singurătatea unei odăite, în liniștea nopții, pe patul de suferintă, în față morții, pretutindeni Sfântă Scriptură stă alături de noi; cuvintele ei vindecă și alină, îndreaptă și îndrumă, întăresc și dau îndemn spre tot ce e bun.”

François Coppée, supranumit poetul umilitilor, mărturiseste: „Săptămâni și luni cât am stat în pat, am trăit cu Evanghelia. Încet, încet, fiecare verset din Evanghelie a ajuns să fie viu pentru mine.”

RUDOLF WAGNER, unul dintre cei mai vestiți anatomiști și fiziologi, spune în cartea sa „Lupta pentru suflet“: „Cea mai minunată însușire a Scripturilor este fără indoială puterea cu care încredințează pe cei ce se adâncesc în ea cu toată sinceritatea și evlavia, că obârșia ei nu poate fi decât dumnezeiască…”

Johann Heinrich von Mädler, mare astronom, când se mută într-o casă nouă, luă Biblia și zise: „Înaintea tuturor celorlalte cărti, Cartea această trebuie să fie în casa mea”, și el însuși o duse în casa nouă.

Într-un interviu, marele evanghelist Billy Graham a fost întrebat: „Dacă ar fi să mai trăiți viață încă odată, ce ați face diferit de ce ați făcut până acum?” El a răspuns: „Unul din marile mele regrete este legat de faptul că nu am studiat îndeajuns Biblia. Îmi doresc să fi studiat mai mult și să fi predicat mai puțin.”

Mărturia a multor oameni ca aceștia poate continuă. Întrebarea însă rămâne aceeași: Tu ce vei face cu această CARTE în anul acesta?

„Când vor veni zilelele grele, furtunoase peste viață ta, ce cărți vei deschide că să-l găsești pe Dumnezeu?

Nu uită că ceastă carte îți poate oferi:

  • Refugiu de pace într-o lume agitate,
  • O fundație puternică sub picioarele tale,
  • Un acoperiș pentru arșița zilei,
  • Un ajutor fără sfârșit în vremuri de nevoie,
  • Bucurie și pace pentru fiecare zi din viață,
  • Un loc liniștit departe de furtună vieții,
  • O față prietenoasă și o ușă deschisă,
  • Un plan sigur atât pentru viață de aici cât și pentru cea viitoare,
  • Un scop pentru sufletul ros de îndoială,
  • Liniște pentru sufletul care nu-și mai găsește pacea,
  • O lumină în noapte și un ghid pe timp de zi,  
  • Un tratament sigur pentru sufletul bolnav de păcat.

Nu uită că Biblia este cea mai măreață carte pe care a văzut-o lumea vre-o dată. Ea este fereastra prin care putem privi până dincolo în eternitate.

Rev. Ilie U. Tomuța

avatar

Rev. Ilie U. Tomuța

DIRECTOR GENESIS MISSION

Uțu Tomuța este căsătorit cu Mariana și au doi copii. Coordonează Misiunea Genesis și Revista Genesis. Scrie jurnalul online „Din viața de zi cu zi” în care publică săptămânal texte scurte pentru suflet și minte.

Scroll to Top