Văzând cele nevăzute

Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut, pentru ca această putere nemaipomenită să fie dela Dumnezeu şi nu dela noi. Sîntem încolţiţi în toate chipurile, dar nu la strîmtoare; în grea cumpănă, dar nu desnădăjduiţi; prigoniţi, dar nu părăsiţi; trîntiţi jos, dar nu omorîţi. Purtăm întotdeauna cu noi, în trupul nostru, omorîrea Domnului Isus, pentruca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru.
De aceea, noi nu cădem de oboseală. Căci întristările noastre uşoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate vecinică de slavă. Pentrucă noi nu ne uităm la lucrurile cari se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile cari se văd, sînt trecătoare, pe cînd cele ce nu se văd, sînt vecinice. 2 Cor. 4:8-9; 16-18

Oh, Dumnezeul nostru Atotputernic, de-am tânji mai mult și mai mult după acea claritate a minții și a duhului care poate să atenueze strânsoarea lucrurilor vremelnice și lumești-  lucruri care de multe ori nu fac decât să ne distragă, să ne descurajeze, să ne încurce și să ne tragă în jos…
Dă-ne, o Doamne, o perspectiva nouă, și îngăduie, te rugăm, să vedem mai mult din cele nevăzute! Ajută-ne să ne agățăm mai puțin de lucrurile fascinante ale acestei lumi, (oh, da.. chiar și acele lucruri care ne sunt îngăduite, însă care nu ne sunt de folos) pentru a apuca mai strâns acele lucruri inepuizabile și eterne, care sunt extrem de valoroase sufletului nostru – ațintindu-ne privirile la Isus- „Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre”… Și, mai mult decât orice, ajută-ne să trăim pe deplin pentru Ține, veghetori și gata de orice lucrare bună pentru Împărăție, așteptând fericita noastră nădejde și arătarea slavei Domnului Isus… „Și Duhul și Mireasa zic: „Vino, Doamne Isuse!” 

Slujind pe Domnul în Orientul Mijlociu, în contextul provocator al unei țări aflate pe prag de colaps economic total și marcat de instabilitate și haos politic, cu siguranță că te face să simți într-un mod mult mai intens realitatea faptului că nu ești decât „un vas de lut”- fragil și vulnerabil, expus în orice moment la capriciile oamenilor și la tirania „puterilor mai mari” care controlează lumea din culise.
 
Din nefericire, țara se află literalmente într-o stare de „cădere liberă”, fără nici o soluție vădită de redresare… Și când mă gândesc că totul s-a desfășurat într-un mod progresiv chiar sub ochii mei, de când m-am mutat în țara această, în toamna anului 2019! De atunci, datorită reacției în lanț a unei serii de evenimente neprevăzute (precum luni întregi de proteste în masă și frustrare națională datorită corupției sistemului local, perioade indelugate de carantină totală pe timpul pandemiei, catastrofe și colaps economic fără precedent), moneda locală și-a pierdut mai mult de 90% din valoarea ei față de dolar, iar bugetul lunar pentru mâncare al unei familii a ajuns acum să echivaleze cu 5 salarii minime pe economie. Mai mult de jumătate din populație se află în acest moment sub pragul sărăciei. Oamenii merg la culcare flămânzi, frustrați, deznădăjduiți, stând pe întuneric majoritatea timpului, datorită întreruperilor majore de curent cauzate de lipsa de carburant (curentul electric de stat vine acum doar 30 de minute pe zi, iar numai un procent foarte mic din populație își poate permite să plătească facturile exorbitante ale generatorului local- deținut de niște companii private), cu spitalele și farmaciile lipsite de provizii esențiale- chiar și de medicamente de bază cum ar fi un simplu paracetamol.

Mai mult, există o problema majoră datorită lipsei de benzină, iar străzile au ajuns să fie blocate la maxim din cauza cozilor interminabile la benzinărie. Oamenii sunt din ce în ce mai exasperați după ore de așteptare la coadă în fiecare zi, și au ajuns să se ia chiar la bătaie pentru rația de 10 litri de benzină care le va permite să meargă la lucru în ziua respectivă. După cum vedeți, lucrurile sunt destul de palpitante în micuțul nostru colț de lume! 

Îi sunt recunoscătoare Domnului că, (în ciuda acestor circumstanțe provocatoare care cu siguranță că și-au pus amprenta pe lucrarea noastră în multe feluri), El continuă să ne susțină în eforturile noastre de a proteja și îngriji într-un mod cât mai holistic femeile și copiii surpavietuitori ai abuzului și violenței domestice. Într-adevăr, echipa noastră este alcătuită numai din „vase de lut” fragile, însă „comoara” minunată pe care Domnul a pus-o în noi este de o ”putere nemaipomenită” printre sufletele prețioase pe care Domnul ni le-a încredințat în grijă!

Și ce încurajator este să fim martori la transformarea pe care El o face în câteva dintre beneficiarele noastre, în viața cărora Domnul este la lucru cu putere! Oh, ce frumos să Îl vezi la lucru pe Olarul Sufletelor, reparând cu măiestrie părțile năruite ale vieții lor, umplând crăpăturile vaselor lor de lut într-un mod atât de minunat, însă în același timp alegând să le folosească în Împărăția Lui „chiar așa cum sunt”, pe măsură ce acestea împărtășesc cu alții despre taina acestei „comori ascunse” și aduc și alte oițe pierdute la turma Lui!
Însă, fiindcă lucrarea în care suntem implicați este atât de importantă pentru Împărăție, bătălia spirituală în care am intrat este pe măsură de aprigă! Mărturisesc faptul că am experimentat această realitate la un nivel mult mai diferit de când m-am alăturat acestei lucrări, și în special în mod mai intens în ultimele câteva luni.

Dintr-o dată, parcă luptele „din afară” au pălit în intensitate pe lângă luptele ce au început „din interior”, care amenințau să distrugă unitatea echipei de conducere și armonia frumoasă de care ne bucuram împreună cu personalul centrului… „încolţiţi în toate chipurile, dar nu la strîmtoare; în grea cumpănă, dar nu desnădăjduiţi; prigoniţi, dar nu părăsiţi; trîntiţi jos, dar nu omorîţi”. Aceste cuvinte au căpătat un nou sens pentru mine în aceste momente provocatoare, când doi bărbați (parte din bordul de conducere), care înainte erau membre inactive și neinteresate, au hotărât din senin să intre într-o „lupta de putere” foarte aprigă în momentul când au realizat că lucrarea a început să înflorească sub conducerea mea. Văzând modul impertinent în care aceștia încercau să profite de cele două bătrâne vulnerabile- fondatoarele ONG-ului- a trebuit pur și simplu să mă mențin pe poziție și să iau măsuri pentru a proteja direcția și viziunea lucrării noastre. Recunoscându-l pe acela care stătea în spatele tuturor acestor atacuri, am rămas uniți ca și echipă, rugându-ne cu ardoare și cerându-I Domnului să lupte pentru noi- lucru pe care l-a făcut într-un mod formidabil, când aceste două persoane s-au decis să își dea demisia și să se retragă complet din lucrare acum câteva săptămâni! Aleluia! 

În decursul ultimelor câteva luni, beneficiarele noastre au continuat să se concentreze pe studii (în general online), au beneficiat de sesiuni de consiliere săptămânale, felurite ateliere, activități profesionale, îngrijire medicală, și asistență legală (slavă Domnului pentru avocatele cu care colaborăm, care „se lupta la sânge” pentru cauza beneficiarilor noștri! Ca rezultat, ne bucurăm să va informăm că au fost finalizate cu succes două cazuri de divorț extrem de dificile, uneia dintre aceste mame acordându-i-se și dreptul legal permanent la cei 3 copii ai săi, fapt ce era considerat „aproape imposibil” având în vedere felul de religie de care aceștia aparțin!!)

De asemenea, relatez cu bucurie și faptul că Domnul a pregătit toate fondurile necesare pentru operația chirugicală de deviere de sept nazal a lui Estera, care a luat loc în luna mai și care a fost de mare succes! (după cum am povestit mai în amănunt în scrisoarea precedentă- nasul Esterei fusese spart de două ori datorită abuzului repetat de care a suferit de pe mâinile propriului ei tată). Ea acum poate să respire mult mai bine și este foarte recunoscătoare  persoanelor minunate pe care Domnul le-a folosit să facă această operație posibilă!

V-aș ruga să o purtați pe Estera în rugăciune înaintea Tronului de Har, ca Domnul să continuie lucrarea minunată pe care a început-o în viața ei! Cât privește familia ei (care aparține unui mediu M. foarte conservator), inima mea tresaltă de bucurie când mă gândesc la ușa larg deschisă de Domnul și așezată înaintea noastră! Inima Esterei a fost pur și simplu zdrobită la veștile sumbre primite de la frățiorii ei mai mici… Aceștia o sunau în mod insistent și plângeau în telefon, spunându-i că merg la culcare flămânzi și că au nevoie de ajutor… Fără un venit propriu cu care să le vină în ajutor, Estera se simțea pur și simplu devastată.

Nu imi pot exprima în cuvinte bucuria pe care am simțit-o în ziua în care am umplut portbagajul cu mâncare, lapte și scutece pentru bebeluși… Sub călăuzirea directă și protecția Duhului Sfânt, și împreună cu un prieten de încredere care a condus – ne-am pornit cu inima plina de anticipare către acest sat îndepărtat pe care unii il consideră „cuibul” unor grupuri de răufăcători.

Domnul a fost cu noi la fiecare pas, și a făcut o lucrare minunată de „desțelenire” printre acești oameni, încălzind inimile părinților și fraților Esteriei, pe parcursul celor 3 ore cât am stat împreună de vorba și ne-am jucat cu copiii. Oh, și câtă milă mi-a fost de sora ei de 12 ani care stătea temătoaremai la distanță, îmbrăcată într-o haina lungă neagră și acoperită cu un văl tot negru, la fel ca și mama ei, și care arăta urme de abuz și neglijare emoțională…

Și ce pas important către o vindecare profundă pentru Estera, care, privindu-l din nou în ochi pe abuzatorul ei de o viață întreagă, și luptându-se cu teama ce i se trezea din nou în inimă, a decis totuși să încerce să îl ierte și chiar a mers să plătească în mod secret cu ultimii ei bănuți datoria a familiei sale, acumulată de cateva luni bune la micul magazin alimentar aflat in vecinătate. Domnul să facă ca  voia Sa desavarsita să se împlinească pentru această familie, „pentru o vreme ca aceasta”!

O mare realizare, pentru care îi sunt recunoscătoare Domnului, este faptul că am reușit să deschidem un al doilea apartament pentru lucrare. Astfel, vom putea extinde lucrarea și vom elibera spațiu în apartamentul principal pentru cazuri noi care au nevoie de atenția noastră permanentă. Acest al doilea apartament este de tip tranzițional, pentru acele beneficiare care sunt mai stabile emoțional, care nu au nevoie de supraveghere 24/7 și care sunt deja pregătite pentru a deveni mai independente. Este un apartament cu 3 dormitoare, și o sufragerie mare, pe care l-am închiriat nemobilat, dar pentru care Domnul ne-a oferit toate resursele necesare, atât financiare cât și umane (câțiva prieteni de nădejde din biserica) care m-au ajutat să negociez pentru prețuri bune pentru mobilă și aparatură casnică. Sunt foarte încurajată să văd modul în care Domnul ne conectează într-un mod mult mai strâns cu comunitatea bisericii locale, care ne-au ajutat până acum în multe moduri practice și care le-au primit cu atâta căldură pe beneficiarele noastre ca și parte din familie!
Acest nou apartament s-a dovedit a fi foarte util în ultima perioadă, de când am întâmpinat probleme majore cu curentul și apa la vechiul apartament. Cu numai 30 minute de curent electric pe zi de la stat, acum a devenit imposibil pentru sistemul nostru de acumulatori UPS să încarce cele 8 baterii. Avem nevoie urgentă să le conectăm la panouri solare (pe care le avem deja cumpărate, dar pe care nu ni s-a dat voie să le punem pe acoperiș, deoarece de 1 an de zile administrația blocului tot refuză să ne aloce spațiul necesar) și acum încercăm să re-negociem- să ne rugăm pentru o minune! Între timp, am mutat toate rezidentele în noul apartament, care este racordat la un generator privat din zona. 

O altă binecuvântare și un adaos la echipă o reprezintă Tamara- o asistentă socială din Elveția cu multă experiență în domeniu și care vorbește fluent și limba arabă! Auzind despre Adăpost, a fost îndemnată să afle mai multe despre lucrarea noastră, și apoi a simțit chemarea de a ni se alătura! Toți o apreciază mult, și personal, mă simt îmbogățită cu o prietenă nouă în această țară străînă! Ea, împreună cu Nicole, un psihoterapeut specializat în domeniul traumei tot din Elveția, care este și supervizorul nostru de echipa (și care a luat o lună de zile pauză de la serviciul ei pentru a ne ajuta) mi-au fost de mare ajutor țînându-mi locul la Centru pe perioada iunie și iulie, pentru ca să pot merge în România pentru a petrece timp cu familia, a împărtăși in biserici, și nu in ultimul rând să particip la nunta fratelui meu George! Ce motiv minunat de bucurie pentru familia noastră, să putem vedea răspunsul nostru la rugăciuni întruchipat in Violeta- o față minunată, temătoare de Dumnezeu, darul perfect pentru fratele meu!

Rugați-va pentru întoarcerea mea în Orientul Mijlociu, care este acum peste trei zile, pentru că am mare nevoie de protecție, înțelepciune și putere fizică și mentală pentru ceea ce mă așteaptă acolo. Mă rog pentru favoare la aeroport, ca Domnul să mă ajute să trec cu bine cu toate medicamentele cu care mi-am umplut bagajul, pentru că nu se mai găsesc deloc în farmacii, iar nevoile sunt așa de mari acolo!

În încheiere, aș dori să vă mulțumesc din inima pentru felul minunat în care simțiți împreună cu mine și lucrarea Domnului de atâta vreme, pentru cuvintele încurajatoare, rugăciunile și susținerea dvs. financiară! Aceste vremuri tulburi în care trăim și provocările întâmpinate nu fac decât să ne îndemne să ne uităm dincolo de „ceea ce se vede”, să ne păstrăm încrederea în Dumnezeu și să rămânem uniți pentru folosul bisericii în suferință din întreagă lume…

Datorită credinciosiei Sale,
Alina Vodă 

Scroll to Top